Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, pe 20 mai, că au avut loc discuţii cu aliaţii Kievului despre utilizarea armelor acestora pentru a lovi obiective militare ruseşti de la graniţă şi mai departe în interiorul Rusiei. El a spus că discuţiile nu au dus la „nimic pozitiv”, dar unii parteneri şi-au schimbat totuşi retorica în această privinţă, potrivit Reuters. Joi, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din NATO, care pregătesc summitul alianţei din iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că vrea o discuţie pe această temă. A sosit timpul pentru ca membrii alianţei să reconsidere unele dintre restricţiile legate de utilizarea armelor pe care le-au furnizat Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei, a spus Stoltenberg, potrivit News.ro. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a avertizat marţi pe membrii NATO că se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să folosească armele occidentale pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei. Iată ce au spus până acum partenerii Kievului: Preşedintele de atunci al Statului Major interarme, Mark Milley, a declarat anul trecut: "Pot spune că le-am cerut ucrainenilor să nu folosească echipamente furnizate de SUA pentru atacuri directe în Rusia". Întrebat miercuri despre poziţia actuală a Washingtonului, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aceasta se va "adapta şi ajusta". "Cred că ceea ce aţi văzut de-a lungul celor peste doi ani, pe măsură ce natura câmpului de luptă s-a schimbat, pe măsură ce locaţiile, mijloacele pe care Rusia le foloseşte s-au schimbat, ne-am adaptat şi ne-am ajustat la asta .... Este exact ceea ce vom face, în continuare", a spus el. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat reporterilor de la Washington că sprijinul SUA pentru Ucraina a evoluat de-a lungul războiului. "Dar, în acest moment, nu există, de asemenea, nicio schimbare în politica noastră", a punctat el. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat membrii alianţei să ridice restricţiile pentru utilizarea armelor lor, pentru a permite Ucrainei să lovească "ţinte militare legitime" în interiorul Rusiei. "A venit momentul să ne gândim dacă va fi corect să ridicăm unele dintre restricţiile care au fost impuse, deoarece vedem acum că, în special în regiunea Harkov, linia frontului şi linia de frontieră sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi", a declarat Stoltenberg, adăugând că decizia aparţine fiecărei ţări. NATO în sine, ca organizaţie, nu livrează arme Ucrainei. În timpul unei vizite la Kiev, la 3 mai, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat pentru Reuters că Ucraina va putea folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei şi că depinde de Kiev dacă face acest lucru. "Ucraina are acest drept", a spus el. "Aşa cum Rusia loveşte în interiorul Ucrainei, puteţi înţelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără", a punctat el. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat marţi că Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească situri militare din interiorul Rusiei pe care Moscova le foloseşte pentru a ataca Ucraina. "Credem că ar trebui să li se permită să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachete, siturile militare de unde este atacată Ucraina", a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz. "(Dar) nu ar trebui să le permitem să lovească alte ţinte din Rusia şi situri civile sau alte situri militare din Rusia...", a adăugat Macron. Întrebat în legătură cu acest subiect, Scholz a răspuns: "Mi se pare ciudat când unii oameni susţin că (Ucrainei) nu ar trebui să i se permită să se apere şi să ia măsuri adecvate pentru acest lucru" Italia nu va trimite niciodată trupe în Ucraina, iar armele pe care le-a furnizat Kievului nu ar trebui să fie folosite pe teritoriul rusesc, a declarat joi ministrul italian de externe Antonio Tajani. "Toate armele care pleacă din Italia (către Ucraina) ar trebui să fie folosite pe teritoriul Ucrainei", a declarat Tajani într-un interviu pentru postul public de televiziune RAI. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a făcut ecoul lui Stoltenberg în comentariile făcute marţi la postul de televiziune TV2. "Sunt bineveniţi să folosească ceea ce am donat Ucrainei şi în afara Ucrainei - adică asupra ţintelor ruseşti - dacă acest lucru este în conformitate cu dreptul internaţional", a declarat ea. "Secretarul general al NATO a fost foarte clar pe această temă, că este în cadrul regulilor atunci când porneşti un război, deoarece Ucraina este cea care este atacată de Rusia", a spus Frederiksen. Cu toate acestea, ea nu a spus dacă acest lucru se va aplica avioanelor de luptă F-16 pe care Ucraina urmează să le primească de la Copenhaga. Ca răspuns la o solicitare de comentarii, Ministerul olandez al Apărării a declarat miercuri că Ucraina ar trebui să folosească armele donate în conformitate cu dreptul internaţional. "Dincolo de acest lucru, Olanda nu impune limitări legale privind utilizarea armelor furnizate de Olanda deasupra sau pe teritoriul rusesc", a declarat MAE olandez. Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi, în cadrul unui briefing, că declaraţiile lui Stoltenberg şi ale altora pe această temă sunt "absolut logice". "Ucraina este o ţară care se apără împotriva agresiunii ruseşti şi, ca ţară agresată, are cu siguranţă toate drepturile de a folosi toate posibilităţile pentru apărarea sa", a afirmat Fiala. Lituania şi-a exprimat vocal sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a lovi ţinte din interiorul Rusiei. "Modul de a reacţiona la agresiunea Rusiei în Ucraina, dar şi în ţările noastre, este să permitem Ucrainei să folosească armele pe care le are deja, aşa cum trebuie să le folosească", a declarat luni ministrul de externe Gabrielius Landsbergis. "Acesta este modul în care gestionăm escaladarea, acesta este modul în care oprim Rusia". Preşedintele leton Edgars Rinkevics a fost, de asemenea, de acord cu Stoltenberg, declarând luni la CNN: "Cred că nu există niciun motiv raţional şi pragmatic pentru a nu permite Ucrainei să folosească aceste arme împotriva Rusiei într-un mod cât mai eficient". Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a cerut pe X ca aliaţii Kievului să "sporească antrenamentul pentru luptătorii ucraineni (şi) să permită Ucrainei să lovească ţinte militare din Rusia".