Capturarea lui Maduro deschide noi perspective pentru regimul cubanez în 2026

Imaginile cu Nicolás Maduro încătușat în New York au generat reacții puternice în rândul liderilor politici din Havana, iar analiza profesorului Joseph J. Gonzalez arată că administrația Trump pregătește o presiune economică maximă pentru a determina căderea regimului comunist cubanez în 2026. Conform %source%, această schimbare de abordare indică o nouă etapă în relațiile dintre Statele Unite și Cuba, cu impact semnificativ asupra viitorului insulei.

👉Contextul geopolitic și impactul capturării lui Maduro

Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie 2026 a șocat cadrele politice din Havana. Președintele american Donald Trump a declarat: „Cuba va fi un subiect despre care vom ajunge să discutăm”, subliniind intenția de a intensifica presiunea asupra Cubei, iar secretarul de stat Marco Rubio a adăugat: „Dacă aș locui în Havana și aș face parte din guvern, aș fi îngrijorat”, scrie The Conversation într-o amplă analiză realizată de profesorul Joseph J. Gonzalez, expert în studii globale.

Relațiile Washingtonului cu Havana au cunoscut o schimbare profundă sub administrația Trump, care a abandonat politica de "dezgheț cubanez" promovată de Barack Obama și sancțiunile mai blânde din mandatul lui Joe Biden. În locul acestora, administrația actuală a adoptat o strategie orientată spre schimbarea regimului cubanez, prin impunerea unei presiuni economice severe, fără implicare militară directă.

👉Criza economică cubaneză agravată de dispariția sprijinului venezuelean

Profesorul Joseph J. Gonzalez detaliază că sprijinul crucial pe care Venezuela îl oferea Cubei, în special în materie de petrol, a devenit nesustenabil odată cu agravarea crizei economice din țara sud-americană. Venezuela, afectată de gestionarea defectuoasă, dependență de petrol și sancțiuni americane, a redus drastic livrările către Cuba după 2016, iar capturarea lui Maduro a eliminat aliatul principal al regimului cubanez.

Economia Cubei resimte acum presiunea acută: PIB-ul a scăzut cu 11% din 2020, moneda locală și serviciile publice esențiale sunt în colaps, iar insecuritatea alimentară crește rapid. Totodată, protestele împotriva guvernului comunist, atât în stradă, cât și prin mișcări culturale precum San Isidro, au devenit tot mai frecvente, reflectând un nivel ridicat de nemulțumire populară.

👉Reacțiile populației și perspectiva unei schimbări după șase decenii de regim comunist

Conform sondajelor din 2024, majoritatea cubanezilor își exprimă nemulțumirea față de Partidul Comunist și președintele Miguel Díaz-Canel. Emigrația masivă a depășit un milion de persoane în ultimele luni, iar accesul la informații externe prin internet a modificat percepția cetățenilor, care încep să reproșeze regimului intern, mai degrabă decât embargoului SUA, pentru dificultățile cu care se confruntă.

Profesorul Gonzalez relatează că prietenii săi cubanezi, în special cei care lucrează în sectoarele privat și public, ar vedea cu ochi buni o intervenție americană, atâta timp cât aceasta ar duce la înlăturarea regimului actual. „Dacă yankeii ar apărea astăzi, probabil că majoritatea dintre noi i-am întâmpina ca pe niște eliberatori”, spune unul dintre interlocutorii săi. Această atitudine arată o deschidere ce poate anunța sfârșitul erei comuniste în Cuba.