planurile de pregătire pentru război în țările NATO din estul Europei intensifică eforturile de a se proteja și de a gestiona crizele

De la pregătirea pentru incidentele cu victime în masă până la dotarea medicilor cu echipamente speciale, țările NATO de pe flancul estic își revizuiesc rapid protocoalele de gestionare a situațiilor de urgență, în contextul creșterii amenințărilor militare din partea Rusiei, notează Politico și digi24.ro.

Experții spun că situația este foarte serioasă. Ragnar Vaiknemets, director adjunct pentru situații de criză în Estonia, afirmă că nu se pune problema dacă Rusia va ataca, ci când, având în vedere experiența ocupării rusești din trecut. Vilnius, capitala Lituaniei, dezvoltă infrastructură de urgență, inclusiv adăposturi, heliporturi și sisteme autonome pentru spitale, astfel încât acestea să funcționeze chiar și în condiții de avarie a rețelelor. Estonienii vor echipa echipajele de pe ambulanțe cu veste antiglont și telefoane satelit, pentru comunicații stabile în situații critice, iar planurile vizează chiar crearea unei rețele de internet independentă, potrivit unui raport citat de sursa menționată.

Spitalele din regiune se adaptează pentru un potențial val mare de victime. În Estonia, de exemplu, au fost montate generatoare electrice suplimentare și echipamente pentru a asigura continuitatea funcționării, în contextul bombardamentelor asupra infrastructurii energetice, modificate de armata rusă, notează experții. În plus, pentru neregulatele spitale din fostul bloc sovietic, vulnerabile din cauza construcției, se investește în unități mobile și stocuri mari de medicamente și echipamente.

Conform digi24.ro, multe dintre aceste țări, precum Polonia sau Letonia, se confruntă cu un fenomen îngrijorător: o parte din personalul medical ar putea pleca din țară în caz de război. Potrivit unui sondaj realizat în Lituania, aproape 30% dintre angajații din sistemul medical nu sunt siguri dacă vor rămâne în țară, iar un sfert declară că ar pleca. În Ucraina, medicii voluntari din țările baltice au întâmpinat răniri și traume pe care nu le-au mai văzut până acum, din cauza utilizării dronelor și a războiului total.

În acest sens, oficialii Europeaniei solicită crearea unor fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, precum și pentru sprijinirea persoanelor strămutate. Joosten, reprezentant al Serviciului European de Acțiune Externă, ajută la planificarea unor măsuri mai ample, spunând că impactul asupra victimelor va fi mult mai grav decât în Ucraina, dacă conflictul se extinde.

Rezumând, autoritățile din aceste țări sunt convinse că pregătirea nu trebuie neglijată, chiar dacă nimeni nu poate spune cu certitudine exact când va începe războiul. Totuși, o criză nu anunță momentul, subliniază Vaiknemets, motiv pentru care sunt imperative măsurile preventive și coordonarea la nivel european.