J.D. Vance, numit de Trump pentru poziția de vicepreședinte, provoacă îngrijorare în Europa

În timp ce Europa își manifestă deja neliniștea față de posibila realegere a lui Donald Trump la președinția SUA, o nouă veste sporește temerile legate de viitorul relațiilor internaționale. Numele senatorului J.D. Vance, ales de Trump pentru poziția de vicepreședinte, a provocat reacții negative atât în rândul oficialilor europeni, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit unui oficial UE citat de Politico, numirea lui Vance este considerată un "dezastru" pentru Ucraina și, implicit, pentru Uniunea Europeană, care a sprijinit în mod activ Kievul în lupta sa împotriva agresiunii rusești. J.D. Vance, în vârstă de 39 de ani, senator din Ohio, este cunoscut pentru vederile sale izolaționiste și pentru opoziția fermă față de alocarea de fonduri suplimentare pentru Ucraina. De asemenea, el a criticat dependența excesivă a Europei de Statele Unite în ceea ce privește investițiile militare.

Un oficial de rang înalt din UE, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Politico că situația ar putea deveni foarte complicată pentru Ucraina și pentru Europa dacă Vance ar prelua funcția propusă. Anul acesta, senatorul a jucat un rol crucial în împiedicarea aprobării ajutorului militar și financiar destinat Ucrainei, efort care, deși a eșuat, a transmis un mesaj clar: America nu va continua să ofere ajutor fără nicio condiție.

Europenii sunt, de asemenea, îngrijorați de pozițiile izolaționiste ale lui Vance, care ar putea afecta relațiile comerciale dintre Europa și SUA. Senatorul din Ohio a militat pentru introducerea de taxe pe produsele importate, în favoarea industriei americane.

În trecut, Vance l-a criticat în mod public pe Trump, dar între timp a devenit unul dintre suporterii săi cei mai loiali. Într-un interviu pentru Politico, acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, Vance a explicat de ce SUA nu ar trebui să ajute Ucraina pe termen lung: “Nu avem capacitatea de producție pentru a susține un război terestru în Europa de Est la nesfârșit. Liderii trebuie să clarifice acest lucru populației.”

Vance a lipsit la prima sa apariție la o conferință internațională, în februarie, de la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul de externe Dmitro Kuleba, susținând că nu ar fi aflat nimic nou.

Politica “America First” promovată de Trump și adoptată de Vance include critici la adresa NATO și a Europei pentru cheltuielile insuficiente în apărare. Într-un discurs susținut în aprilie, Vance a acuzat Europa, în special Germania, pentru nealocarea a 2% din PIB pentru apărare, deși continentul consideră Rusia o amenințare existențială.

Analistii anticipează că, dacă Trump va câștiga alegerile din noiembrie și Vance va deveni vicepreședinte, acesta va adopta politici economice izolaționiste și va intensifica opoziția față de China. Aceste măsuri ar putea complica eforturile Uniunii Europene de a repara relațiile comerciale cu Washington.

Vance a declarat pentru Politico că o eventuală realegere a lui Trump ar aduce o abordare mai agresivă în protecția producătorilor americani, inclusiv prin introducerea de tarife pentru diverse industrii.

Aceste avertismente sunt problematice pentru Uniunea Europeană, care încearcă să îmbunătățească relațiile cu Statele Unite sub administrația Biden. În timpul mandatului său, Trump a impus taxe pe importurile de oțel și aluminiu din Europa și a promis că va repezi industria americană sub amenințarea unui nou mandat.

Contextul rămâne incert, iar orice schimbare în leadership-ul american ar putea avea implicații majore pentru politica externă și relațiile economice globale.