Discuții tensionate la Conferința de Securitate de la München pe tema cheltuielilor pentru apărare

O temă centrală abordată la Conferința de Securitate de la München, desfășurată în weekendul trecut, a fost dorința țărilor europene de a se uni în fața amenințărilor din partea Rusiei și a angajamentelor incerte ale Statelor Unite. Conform digi24.ro, liderii europeni se confruntă cu dificultăți în a găsi un consens în privința cheltuielilor pentru apărare, un subiect intens discutat de către oficialii de rang înalt.

👉 Critici germane privind cheltuielile insuficiente ale Franței în domeniul apărării

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a adus critici, luni, Franței pentru cheltuielile „insuficiente” în domeniul apărării. El a menționat că, deși „oricine vorbește despre asta trebuie să acționeze în consecință în propria țară”, acțiunile practice rămân în urmă în comparație cu retorica de supranaționalitate europeană exprimată de președintele francez, Emmanuel Macron.

Aceste comentarii vin într-un context delicat pentru relația franco-germană. În timp ce Wadephul subliniază nevoia de creștere a cheltuielilor pentru apărare, un purtător de cuvânt al Guvernului german a anunțat că Macron și cancelarul german Friedrich Merz poartă discuții pentru crearea unui factor comun de descurajare nucleară europeană, evidențiind tensiunile dintre ambițiile comune și realitatea economică.

👉 Divergențe economice între Franța și Germania în strategia pentru apărare

Franța investește în prezent aproximativ 2,1% din PIB în apărare, cu planuri de a crește această sumă la 3%. În contrast, Germania, care a avut decenii de subfinanțare în acest domeniu, își propune o creștere la 3,5% până în 2029 și la 5% până în 2035, finanțând astfel cheltuielile prin datorie. Franța, având deja a treia cea mai mare povară a datoriei din UE, se confruntă cu limitări fiscale semnificative și nu poate urma același model.

Pentru a face față provocărilor, Franța trebuie să opteze între o transformare economică profundă, dificil de implementat pe fondul unei opoziții populare, sau o colaborare mai strânsă la nivelul datoriilor UE, propunere de care Germania nu este dispusă să se apropie. Această divergență evidențiază fricțiunile ideologice și economice care complică relația dintre cele două state, unele dintre acestea fiind accentuate de recentele dezacorduri legate de acordurile comerciale.