Romania a ajuns în procedura de deficit excesiv încă din 2019, înainte de izbucnirea crizelor cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, afirmă economistul Cosmin Marinescu
Update cu 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Romania a ajuns în procedura de deficit excesiv încă din 2019, înainte de izbucnirea crizelor cauzate de pandemie și războiul din Ucraina, afirmă economistul Cosmin Marinescu
Cosmin Marinescu, profesor universitar și doctor în economie la Academia de Studii Economice din București, atrage atenția asupra faptului că România a intrat în procedura de deficit excesiv încă din anul 2019. Acesta menționează că, la acea vreme, guvernul nu a reușit să corecteze greșelile din bugetul anului 2019, chiar dacă au fost avertismente clare din partea sa și a altor specialiști.
„Poate este important să ne amintim că România a ajuns în procedura de deficit excesiv ca urmare a depășirii limitei de 3% din PIB în 2019, înainte de crizele pandemiei, războiului, crizei energetice și inflației. La acel moment, în calitate de consilier economic al președintelui României, am prezentat argumente tehnice și evaluări cifrice care arătau că deficitul era subestimativ în proiectul de buget al anului 2019”, a declarat Marinescu într-un interviu pentru Forbes România.
Potrivit acestuia, când legea bugetului a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului, această chestiune a fost ignorată, iar execuția bugetului pentru 2019 a confirmat depășirea pragului de 3%. Marinescu subliniază că această situație putea fi evitată dacă națiunea ar fi făcut corecturile necesare.
Citează digi24.ro și notează că Marinescu consideră necesară o schimbare radicală a modului în care este construit bugetul. „Problema calității construcției bugetare este la fel de actuală ca și în 2019. Trebuie să stopăm definitiv acest mod de lucru bazat pe proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice”, explică economistul.
El atrage atenția și asupra efectelor negative ale acestor practici asupra funcționării politicii monetare și asupra credibilității angajamentelor financiare ale României în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare. Marinescu subliniază că trebuie pus accent pe calitatea și sustenabilitatea politicilor publice, pentru a evita promisiunile populiste pe termen scurt, care în final afectează economia pe termen lung.
În privința provocărilor viitoare, Marinescu identifică trei pași importanți pentru anul 2025. În primul rând, calitatea construcției bugetului a fost de multe ori cauza principală a abaterilor de la ținta de deficit, care acum a crescut la 7% din PIB din cauza unor metodologii dezechilibrate.
Al doilea aspect vizează momentul în care vor fi aplicate măsurile de corecție, acestea fiind întârziate pentru doar jumătate de an, ceea ce reduce impactul lor pentru anul în curs. În cele din urmă, economistul menționează că prognoza de creștere economică pentru 2025 a fost revizuită negativ la 1,4%, inclusiv din cauza stagnării din primul trimestru al anului. El adaugă că bugetul pentru acest an a fost construit pe o estimare de creștere de 2,5%, o prognoză deja supraestimată, având în vedere și alte previziuni internaționale mai pesimiste.
