Propunerea USR: Cetățenia română pentru străini căsătoriți cu români, chiar din afară
Parlamentarii USR de Diaspora, Iulian Lorincz și Cătălin Bochileanu, au inițiat un proiect de lege ce permite cetățenilor străini căsătoriți cu români să solicite cetățenia română, chiar dacă nu locuiesc în România. Această modificare a Legii cetățeniei are ca scop facilitarea accesului la cetățenie pentru cei care trăiesc în străinătate, o inițiativă care a fost anunțată recent.
👉 Condițiile propuse pentru obținerea cetățeniei de către străini căsătoriți cu români
Proiectul de lege prevede ca persoanele căsătorite cu cetățeni români, care locuiesc în străinătate, pot solicita cetățenia română, cu condiția ca mariajul să fie înregistrat în registrele românești de stare civilă de cel puțin 10 ani. Conform informațiilor prezentate de AGERPRES, în actuala legislație este specificată o perioadă îndelungată de ședere în România ca fiind un criteriu esențial pentru obținerea cetățeniei.
Deputatul Iulian Lorincz a subliniat: „România trebuie să fie alături de cetăţenii săi, indiferent unde au ales să trăiască." El a menționat că, în contextul mobilității actuale, legătura cu România nu poate fi limitată la adresa de domiciliu, afirmând că „sunt familii care vorbesc românește, își cresc copiii cu respect pentru cultura și tradițiile noastre".
👉 Compararea inițiativei cu reglementările europene în privința cetățeniei
Senatorul Cătălin Bochileanu a evidențiat faptul că această inițiativă nu simplifică procesul de acordare a cetățeniei, ci elimină o cerință inadecvată. „Oferim însă familiilor româneşti din Diaspora şansa de a fi tratate echitabil", a explicat el, comparând legislația română cu cea din alte țări europene. De exemplu, în Italia, cetățenii străini căsătoriți cu italieni pot obține cetățenia după trei ani de căsătorie, chiar dacă locuiesc în afară.
Proiectul are la bază observațiile Curții Constituționale, care au dus la respingerea unei inițiative similare din 2022. Amendamentele actuale sunt menite să corecteze problemele anterioare, astfel încât să se alinieze la realitatea actuală din comunitățile românești din Diaspora.