Datoria publică a României atinge un nou maxim, depășind 60% din PIB

Datoria administrației publice din România a crescut în noiembrie 2025, ajungând la 1,121 miliarde de lei, față de 1,116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Digi24.ro. În acest context, ponderea datoriei în PIB s-a majorat la 60,2%, o premieră pentru țară, având în vedere că pragul de alertă stabilit prin tratatele europene este de 60%.

👉 Structura datoriei și evoluția costurilor de finanțare

Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra „plății datoriei”, observând că economia românească se află într-o fază de încetinire, iar costurile de finanțare rămân ridicate. Structura datoriei a suferit modificări, cu o scădere a datoriei pe termen mediu și lung la 1,043 miliarde de lei, în contrast cu datoria pe termen scurt, care a crescut semnificativ până la 77,788 miliarde de lei.

De asemenea, cea mai mare parte a datoriei publice se regăsește în titluri de stat, care totalizează 905,094 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile directe ajung la 192,601 miliarde de lei. Datoria în lei este de 516,36 miliarde de lei, în euro 490,4 miliarde de lei echivalent, iar în dolari americani 112,77 miliarde de lei echivalent.

👉 Creșterea datoriei administrației publice centrale și perspectivele financiare

Datoria administrației publice centrale a crescut și ea, ajungând la 1,097 miliarde de lei, comparativ cu 1,091 miliarde de lei în luna anterioară. În contrast, datoria administrațiilor locale a ușor scăzut la 24,293 miliarde de lei. În prezent, datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde de lei, iar cea externă este de 569,84 miliarde de lei, ambele reprezentând un procent semnificativ din PIB.

Negrescu subliniază că presiunea nu provine exclusiv din datoria în sine, ci în special din costurile de plată, estimând că România va trebui să achite 30 de miliarde de euro în 2026 pentru această datorie, la o rată de creștere de un miliard de euro pe săptămână. El sugerează că soluția ar consta în reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public pentru a diminua necesitatea de finanțare, avertizând că fără reforme, datoria publică ar putea să depășească 70% din PIB în următorii ani.