Valul de căldură intens din Europa de Vest cauzează zeci de decese

Un val de căldură extrem care afectează Europa de Vest a dus deja la peste 40 de decese în Franța, fenomenul fiind provocat de un „blocaj omega”, conform Reuters. Această configurație meteorologică creează condiții de căldură extremă, iar impactul asupra populației este semnificativ, în special în țările afectate de temperaturi record.

👉 Descrierea blocajului omega și efectele sale meteorologice

Blocajul omega își are denumirea de la forma caracteristică a literei grecești Ω, care indică prezența unei zone de înaltă presiune, cu aer cald, situată între două sisteme de joasă presiune. „Elementul de 'blocaj' se referă la modul în care zona de înaltă presiune cu aer cald rămâne blocată”, explică specialiștii.

În condiții normale, curentul jet transportă sistemele meteorologice de la vest la est, dar blocajul omega perturbă acest flux, posibil izoland zonele de presiune. Rezultatul este că aerul cald și stagnant se acumulează deasupra aceleiași regiuni, aducând temperaturi extreme, ca cele întâlnite în Franța și Spania, unde temperaturile au depășit 40 de grade Celsius. Aceste blocaje pot dura între trei și zece zile, dar în unele cazuri pot persista săptămâni întregi.

👉 Legătura dintre schimbările climatice și valurile de căldură extreme

Conform Serviciului Meteorologic al Regatului Unit (Met Office), Marea Britanie se află la granița dintre aerul cald și cel mai rece provenit din nord-vest, rezultând în condiții extreme. „Oamenii de știință nu au ajuns încă la un consens cu privire la modul în care schimbarea climei afectează frecvența fenomenelor de blocaj precum acesta”, arată datele cercetării.

Totuși, consensul în comunitatea științifică este clar: schimbările climatice cresc frecvența și intensitatea valurilor de căldură. Emisiile de gaze cu efect de seră, provenite din arderea combustibililor fosili, au făcut ca planeta să se încălzească cu 1,3 °C față de perioada preindustrială, făcând ca valurile de căldură să fie cu 2 până la 4 grade mai fierbinți decât ar fi fost în absența acestei încălziri. „Căldura rezultată poate fi semnificativ mai intensă”, explică Clair Barnes, cercetător asociat în domeniul fenomenelor meteorologice și climatice extreme la Imperial College London.