Trump repetă tacticile sovietice prin obsesia pentru Groenlanda, ridicând tensiuni în NATO

Preocuparea președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei amintește de metodele Uniunii Sovietice din timpul Războiului Rece, care intervenea în afacerile aliaților săi militari. The Guardian relatează cum declarațiile lui Trump despre „nevoia” de Groenlanda și conflictul potențial cu Danemarca, aliat NATO, pot duce la o criză fără precedent în cadrul alianței occidentale.

👉Invaziile sovietice pentru menținerea controlului în Pactul de la Varșovia

Uniunea Sovietică și-a invadat de două ori aliații comuniști pentru a menține controlul în cadrul Pactului de la Varșovia. În 1956, trupele sovietice au suprimat cu forța revolta populară din Ungaria, operațiune soldată cu mii de victime. În 1968, o invazie coordonată de Moscova și alte state ale blocului estic a stins Primăvara de la Praga, o mișcare reformatoare din Cehoslovacia menită să introducă „socialismul cu chip uman”.

Aceste acțiuni nu aveau scopul de a cuceri teritorii, ci de a proteja integritatea alianței. Conform lui Charles Kupchan, expert în afaceri europene, „Utilizarea forței de către Uniunea Sovietică... era cu totul altceva, deoarece nu era vorba de o cucerire teritorială, ci de încercarea de a proteja integritatea alianței prin împiedicarea ascensiunii unor regimuri care ar fi putut să se răzvrătească”.

👉Tensiunile în NATO generate de revendicările SUA asupra Groenlandei

Donald Trump a afirmat că SUA „au nevoie” de Groenlanda pentru securitatea națională și a sugerat chiar o posibilă achiziție, inclusiv prin forță militară. Aceasta a generat o tensiune fără precedent cu Danemarca, țară membră NATO care are suveranitatea asupra teritoriului autonom. Președintele american a spus că SUA ar putea alege între cucerirea Groenlandei și menținerea NATO intactă.

În cazul unui conflict, Danemarca ar putea invoca articolul 4 din Tratatul NATO pentru consultări, iar o eventuală agresiune americană ar putea declanșa articolul 5, declanșând o reacție militară a întregii alianțe. Kupchan consideră însă „extrem de improbabil” un astfel de scenariu și subliniază că divergențele anterioare din NATO nu au dus niciodată la conflicte armate între aliați.

Profesorul John Lewis Gaddis de la Yale, expert în istorie și relații internaționale, remarcă faptul că invaziile sovietice au slăbit încrederea între aliați și au contribuit la căderea regimurilor comuniste în Europa de Est. El subliniază că „alianța este mult mai puternică dacă membrii doresc să facă parte din ea decât dacă sunt constrânși de cea mai mare putere din cadrul ei.”

În cazul Groenlandei, unde SUA au baze militare încă din 1941, Gaddis consideră că „ar fi mult mai ușor să le păstreze și, dacă este necesar, să le extindă, cu cooperarea guvernului danez, nu cu acest tip de provocare unilaterală,” ținând cont de potențiala vulnerabilitate strategică față de China sau Rusia. Critica vizează direct politicile care aduc tensiuni inutile între aliați NATO, în special prin „obsesia” americană pentru Groenlanda.