Summitul G7 din Canada: provocări pentru liderii europeni în fața politicii lui Trump

Liderii europeni se pregătesc pentru întâlnirea de la începutul lunii iunie în Canada, însă istoria recentă arată că astfel de reuniuni nu au fost întotdeauna liniștite. În 2018, summitul G7 a devenit cunoscut pentru fotografia cu președintele Donald Trump, care privea cu insistență liderii și cu brațele încrucișate, în timp ce asculta discursul cancelarului Angela Merkel. La final, Trump l-a acuzat pe premierul canadian de atunci, Justin Trudeau, că este „necinstit și slab”, după ce acesta promisese să ia măsuri împotriva tarifelor americane la oțel și aluminiu, și a rupt acordul recent semnat, notează digi24.ro.

Conflictul dintre Statele Unite și aliații europeni se resimte puternic, mai ales după atacurile Israelului din ultimele zile asupra Iranului, care vor influența agenda summitului. Liderii Grupului celor șapte – Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite – vor fi nevoiți să gestioneze consecințele unui posibil război în Orientul Mijlociu: instabilitate crescută, creșterea prețurilor la petrol și riscul unor noi atacuri teroriste din partea Iranului.

Însă, potrivit lui Richard Rizzo, cercetător senior la Atlantic Council, decizia europeanilor este de a evita discuții foarte dure cu Trump. Europenii nu vor aduce în discuție schimbările climatice sau problema migranților, teme care le separă de Washington, ci se vor concentra pe promisiuni și scepticism cu privire la cheltuielile militare. În același timp, se așteaptă ca Trump să reitereze cererea ca statele membre NATO să cheltuiască 5% din bugetul național pentru apărire, pentru a transfera mai multă responsabilitate americanilor.

Unele surse, citate de digi24.ro, notează că liderii europeni pot decide chiar să nu emita o declarație comună după întâlnire, pentru a evita conflictele cu Trump. Pe fondul tensiunilor, europenii speră ca, în ciuda scepticismului, să găsească modalități de colaborare în alte domenii, precum sancțiunile împotriva Rusiei sau plafonarea prețului petrolului rusesc. Cu toate acestea, atacurile Israelului și instabilitatea din Orientul Mijlociu pot complica aceste planuri, iar poziția lui Trump rămâne incertă în privința plafonării prețului petrolului rusesc – un subiect pentru care încă nu s-a exprimat clar.

De asemenea, discuțiile despre tarifelor impuse de americani vor fi foarte delicate. În luna mai, prim-ministrul britanic Keir Starmer a negociat un acord cu Trump pentru reducerea unor tarife, dar acesta nu a fost încă aplicat, provocând frustrare în Marea Britanie. În același timp, criticile referitoare la declarațiile lui Trump privind Uniunea Europeană s-au intensificat, Eric von der Leyen, președinta Comisiei Europene, fiind singurul lider important din Europa care nu s-a întâlnit încă față în față cu președintele american.

Bergmann conchide că, deși Trump și-ar putea manifesta dorința de a folosi instrumentele economice ale Europei pentru a provoca răspunsuri, este puțin probabil ca von der Leyen să răspundă cu o confruntare directă. În același timp, analistul Josh Lipsky spune că, pentru un summit constructiv, este nevoie ca toți participanții să aibă parte de un weekend productiv, unde să poată discuta deschis și sincer.