Jean-Luc Mélenchon pledează pentru ieșirea Franței din NATO
Jean-Luc Mélenchon, candidatul Partidului La France Insoumise (LFI) în alegerile prezidențiale din Franța, își exprimă intenția de a scoate Franța din NATO și de a adopta o abordare de „nealiniere cooperativă”, care ar include o „politică de cooperare consolidată” cu China. Declarațiile sale au fost făcute la un colocviu pe teme geopolitice organizat de Institutul La Boétie, conform AFP, preluată de News.ro.
👉 Plecarea din NATO și poziții în relația cu Rusia
În cadrul discursului său, Mélenchon a afirmat: „Nu se poate pune problema să rămânem în NATO şi nici să intrăm în noi coaliţii militare, ca cele care se află în configurare, cu Australia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie, pentru a face faţă zonei Asia-Pacific.” De asemenea, el a subliniat că o ieșire din NATO nu exclude menținerea acordurilor de apărare cu țările din Uniunea Europeană.
În privința conflictului din Ucraina, liderul LFI a subliniat importanța unei „angajări cu Rusia a unor discuţii care să permită obţinerea unor garanţii reciproce”. El a menționat că, pentru a obține un acord de pace, nu trebuie excluse „schimbări de trasări de frontiere”, dar acestea „trebuie să se facă cu acordul populaţiilor”. Mélenchon a adăugat că Rusia are o responsabilitate mai mică în acest context, afirmând că „Războiul din Ucraina a fost în mare parte creat chiar de cei care azi îi deplâng consecinţele.”
👉 Dialogul cu China și propunerile sale viitoare
În discursul său detaliat despre probleme internaționale, Jean-Luc Mélenchon a pledat pentru intensificarea dialogului cu China. „Nealinierea cooperativă înseamnă mai întâi să discutăm cu cei cu care nu discutăm şi să refuzăm în mod absolut politica confruntării violente cu China, ceea ce înseamnă să intrăm într-o politică de cooperare consolidată cu această ţară”, a declarat el.
Fără a detalia aspecte specifice precum comerțul sau drepturile omului, liderul stângii radicale a asigurat că în cazul în care va fi ales președinte al Republicii franceze, va exista „o nouă direcţie a muncii”. El a subliniat că dezvoltarea puterii economice a Chinei nu este însoțită de „practici imperialiste”, ceea ce o diferențiază de Statele Unite.