Sărbătoarea Sfântului Ilie Tezviteanul, celebrată de mii de români
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Sărbătoarea Sfântului Ilie Tezviteanul, celebrată de mii de români
Biserica Ortodoxă Română celebrează astăzi Ziua Sfântului Ilie Tezviteanul, recunoscut ca făcător de minuni și aducător de ploi în timp de secetă. Cu această ocazie, aproape 145.000 de români își serbează numele, dintre care 102.481 sunt bărbați și 42.343 femei, conform informațiilor oferite de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Cele mai întâlnite nume printre bărbații ce poartă numele Sfântului Ilie sunt Ilie (88.501), Elias (6.793) și Iliuta (3.447). Lista continuă cu Lica (1.937), Elis (975), Ilia (444), Eliade (236), Ilies (85), Ilius (14) și Iliev (4). În rândul femeilor, numele cel mai frecvent asociat este Ilinca (28.150), urmat de Lia (6.904), Iliana (3.088) și alte derivate ale numelui Ilie.
Sfântul Ilie s-a născut în urmă cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, într-o familie de preoți, într-o epocă în care poporul evreu se închina idolilor. Se spune că la nașterea sa, tatăl său a observat oameni îmbrăcați în alb care îl învăluiau în scutece de foc, iar la numirea lui i-au oferit o flacără, simbolizând pasiunea sa pentru Dumnezeu. Legendele susțin că acesta a fost un om de temut și că, după ce și-ar fi ucis părinții, a mers la Dumnezeu pentru a cere iertare și a primit un car și un bici de foc pentru a lupta împotriva demonilor.
În tradiția populară, Sfântul Ilie este văzut călărind un car de foc pe cer, provocând tunete și iarăși pedepsind diavolii, fiind cunoscut și ca aducător de ploaie. Multe povești spun că misiunea sa pe pământ nu s-a încheiat, el așteptând sfârșitul lumii pentru a se lupta cu liderul diavolilor.
De Ziua Sfântului Ilie, tradiția cere ca oamenii să nu lucreze, pentru a evita grindina, și să nu consume mere, pentru a nu avea parte de ploi căzute de mărimea acestora. Femeile merg la biserică și oferă pomana pentru morți din roadele gospodăriei. În dimineața acestei zile, se adună plante de leac, în special busuioc, care sunt uscate și apoi sfințite la biserică. Busuiocul este ars acasă, iar cenușa obținută este folosită în scopuri terapeutice.
Românii își amintesc și de sufletele celor decedați, în special de sufletele copiilor, iar femeile chemau copiii străini să participe la tradiții locale. De asemenea, satele sunt pline de mâncăruri pentru pomenirea morților, iar gospodăriile organizează mese festive.
În mediul rural, apicultorii recoltau mierea în această zi, activitate rezervată bărbaților, însoțiți de un copil, femeile având interdicție în stupină. După recoltare, membrii familiei, alături de rudele și vecinii invitați, celebrat cu un toast din țuică îndulcită cu miere.
Sărbătoarea Sfântului Ilie marchează și mijlocul verii pastorale, perioada în care ciobanii pot coborî în sate după urcarea oilor. Tinerii ciobani aduceau cadouri pentru iubitele lor, cum ar fi furci din lemn pentru tors.
În zona Suceava, balciul de Sfântul Ilie de la Fălticeni se bucură de o mare popularitate, fiind al doilea ca mărime din Europa, conform unui document din 1814. Pe străzile Fălticeniului se învăluie o atmosferă de sărbătoare, cu comercianți adunați din diverse colțuri ale lumii.
Pe 20 iulie, ziua dedicată Sfântului Ilie, au loc și diverse târguri și petreceri, printre care Târgul de fete de pe Muntele Găina din județul Alba și "Nedeea de la Polovragi". După sărbătoare, pe 21 iulie, oamenii sărbătoresc pe Ilie-Palie, vizitiul care conduce carul Sfântului.
