Israelul recunoaște oficial genocidul armean, schimbare de abordare diplomatică

Guvernul israelian a declarat oficial genocidul armean, marcând o schimbare semnificativă în politica sa externă, care a evitat anterior acest subiect din motive diplomatice. Potrivit lui Ihor Semivolos, expert la Centrul de Studii privind Orientul Mijlociu, decizia face parte dintr-o strategie de a aplica o presiune politică asupra Turciei, în urma tensiunilor recente dintre cele două țări, notează European Pravda.

👉 Contextul diplomatic al recunoașterii genocidului armean

Semivolos subliniază că principalul motiv din spatele acestei recunoașteri este retorica anti-israeliană adoptată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care, în opinia Tel Avivului, a depășit limitele acceptabile. „După atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, liderul turc a depășit toate limitele cu retorica sa anti-israeliană”, explică expertul, subliniind că în contextul deteriorării relațiilor, Israelul, condus de Benjamin Netanyahu, a ales să intensifice miza diplomatică.

În acest cadru, Semivolos anticipează că Turcia ar putea opta pentru ruperea completă a relațiilor diplomatice cu Israelul, deși va căuta ajutorul Statelor Unite. Azerbaidjanul, deși și-a exprimat protestul față de această decizie, va naviga cu prudență în noul context regional.

👉 Reacțiile regionale și implicațiile politice pentru Armenia

În ceea ce privește Armenia, prim-ministrul acesteia se confruntă cu o dilemă în încercarea de a reconcilia narațiunile istorice cu Turcia, ceea ce face dificilă o reacție entuziastă din partea Erevanului față de recunoașterea genocidului armean. „A face acest lucru ar risca să afecteze relațiile cu Iranul”, punctează Semivolos, adăugând că Armenia se află într-o poziție geopolitică delicată.

O altă dimensiune importantă a discuției se referă la recunoașterea Holodomorului ca genocid, un pas pe care Knessetul nu l-a realizat niciodată. Semivolos concluzionează că Israelul își structurează politica pe baza apărării Shoah-ului și a relațiilor pragmatice cu Moscova, evaluând deciziile istorice în contextul actual al amenințărilor globale.