Valuri de căldură extreme au afectat Franța acum mai bine de un secol

În contextul discuțiilor despre încălzirea globală și creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură, este important de reamintit că aceste fenomene nu sunt noi. De exemplu, unul dintre cele mai devastatoare valuri de căldură din Europa a avut loc în Franța în vara anului 1911, provocând moartea a peste 40.000 de oameni, majoritatea nou-născuți.

Un alt moment de cumpănă a fost august 2003, când Franța a înregistrat unul dintre cele mai lungi și mortale valuri de căldură din istorie, ce a durat 15 zile și a cauzat decesul a peste 15.000 de persoane. Acesta este considerat al doilea cel mai grav episod de căldură din istoria țării, după vara anului 1911.

În vara anului 1911, presa pariziană relata intens despre căldura extremă. La 30 iulie, Le Petit Parisien scria "La Paris se moare de căldură, este un adevărat flagel", iar Le Matin din 7 septembrie spunea că "1911 bate toate recordurile de căldură". Franța a suferit atunci de peste două luni de secetă și căldură ridicată, valul de căldură întinzându-se de la începutul lui iulie până la jumătatea lui septembrie.

Cotidianul Excelsior, în ediția din 5 iulie 1911, relata despre numeroase victime cauzate de căldură în Statele Unite, propagându-se în scurt timp și în Europa. La acea vreme, temperatura în Paris ajungea la 34℃, iar Joseph Jaubert, directorul Observatorului Tour Saint-Jacques, menționa că temperatura varia între 33 și 35℃ pe parcursul întregii zile. Presa descria în detaliu cum parizienii încercau să se protejeze: "Magazine închise. Străzi pustii. Înghesuială în gări [...] Noaptea cade, dar căldura nu".

Temperaturi record se înregistrau în mai multe orașe: 37℃ la Paris și Le Mans, 38,5℃ la Nantes, 36℃ la Toulouse și Limoges, 35℃ la Clermont-Ferrand și 38℃ la Lyon. La sfârșitul lunii iulie, după câteva furtuni, valul de căldură continua, iar publicația L'Excelsior titra "Valul de căldură este fără milă".

La începutul lunii august, temperaturile apropiate de 38℃ la Paris erau descrise drept "cea mai ridicată înregistrată din ultimii 154 de ani", potrivit La Gazette de France. Le Radical imortaliza oameni răcorindu-se în Sena, iar alte publicații recomanda părinților să acorde atenție igienei alimentare, pentru a preveni diareea mortală în rândul sugarilor.

Istoricul Catherine Rollet, în studiul său detaliat, a evidențiat că peste 40.000 de persoane au murit în urma secetei extreme din 1911, majoritatea fiind copii sub doi ani. Infecțiile cauzate de condițiile insalubre din cauza căldurii au fost principalele cauze ale mortalității infantile ridicate.

Consiliile medicilor din acea perioadă subliniau importanța sterilizării alimentelor pentru sugari și evitarea contactului cu microbi. Un medic de la Spitalul de Copii, profesorul A. Lesage, a menționat că diareea severă, numită chiar "holera infantilă", era cauzată de lipsa igienei adecvate a laptelui și alimentelor.

Această retrospectivă asupra valurilor de căldură din trecut subliniază importanța pregătirii și conștientizării efectelor schimbărilor climatice în prezent.