Tensiuni și agresiuni în timpul campaniei electorale din Franța

Campania electorală din Franța, cu doar trei zile înainte de turul doi al alegerilor parlamentare, este marcată de agresiuni fizice, amenințări cu moartea și liste cu persoane considerate indezirabile. Situația este extrem de tensionată, având în vedere că extrema dreaptă dorește să ajungă la guvernare pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial. Forțele de centru și de stânga încearcă să blocheze partidul lui Marine Le Pen în viitorul legislativ.

Duminică, 30.000 de agenți de poliție vor fi mobilizați pe străzi, autoritățile temându-se că vor izbucni violențe. Miercuri seara, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Prisca Thevenot, și echipa sa de campanie au fost agresați într-o suburbie din sud-vestul Parisului. Insidentele au avut loc după ce Thevenot a cerut unor tineri să nu mai rupă afișele candidaților pe care nu îi susțin. Aceștia au devenit agresivi, rănind-o pe candidata locală a partidului lui Macron și pe un alt membru al echipei.

Avedik Batikian, consilier municipal, a declarat: "Am auzit strigate puternice de la balconul meu. La început, nu am știut ce este. Am început să filmez și mi-am dat seama că un coleg era atacat. Au apărut între 20 și 30 de tineri agresivi. Filmarea a permis identificarea lor de către poliție."

Marine Le Pen, lidera extremei drepte, a declarat: "Observ că multe femei-candidat sunt atacate, multe sunt presate să-și suspende campania, consider că este un climat absolut deplorabil." Le Pen a părut să folosească incidentul pentru a justifica discursul său rasist și naționalist.

Extremele violențe continuă, în condițiile în care un site de extremă dreaptă a îndemnat la lichidarea a cel puțin o sută de avocați din Paris și Caen, într-o scrisoare în care aceștia anunțau că vor apăra drepturile fundamentale amenințate de extremiștii Marinei Le Pen. Până la această dată, este prima amenințare cu moartea la adresa unei categorii profesionale.

ONG-urile pentru drepturile omului avertizează că Franța este pe marginea prăpastiei. Dominique Sopo, directorul organizației SOS Rasismul, a declarat: "Cert este că suntem în stare de alertă pentru Republică și democrație, cum nu am mai văzut. Există o criză democratică formidabilă."

Premierul Gabriel Attal, candidat din partea partidului centrist al lui Macron, a criticat mesajele extremiștilor de dreapta: "Realitatea este că, dincolo de fațadă, nu s-a schimbat nimic. Vor să împartă francezii în categorii, să stigmatizeze o parte din populația franceză în funcție de origine."

Ministrul de interne Gerald Darmanin a anunțat că 30.000 de polițiști vor fi desfășurați în toată țara pentru a preveni incidentele duminică seara, când se vor anunța rezultatele turului al doilea.

Un sondaj publicat recent sugerează că partidele mainstream încearcă să blocheze o majoritate absolută pentru RN (Rassemblement national). Potrivit sondajului Harris Interactive, RN și aliații săi ar putea obține între 190 și 220 de locuri dintr-un total de 577, iar Republicanii între 30 și 50.

Marine Le Pen a descris drept "provocări din partea rusilor" și "amestec" sprijinul explicit al Kremlinului înaintea celui de-al doilea tur. "Nu sunt responsabilă pentru acest tip de provocări rusești împotriva Franței și împotriva lui Emmanuel Macron", a subliniat Le Pen.

Pe plan intern, Marine Le Pen a criticat ideea unei "mari coaliții" între cei care încearcă să împiedice extrema dreaptă să obțină majoritatea absolută. "Este marele vis al lui Emmanuel Macron, partidul unic", a comentat ea.

Aceasta mare coaliție este văzută de Le Pen ca o "alianță împotriva naturii" care ar aplica programul lui Jean-Luc Melenchon și care ar însemna "suprimarea proprietății private" și "legalizarea imigranților ilegali."

Duminica viitoare, în turul doi, se va decide dacă partidul Adunarea Națională (RN) va obține pentru prima dată o majoritate parlamentară și formarea viitorului guvern. Partidul lui Macron, împreună cu aliații săi din centrul-dreapta, luptă pentru a preveni acest scenariu tensionat și imprevizibil.