Liderii europeni solicită garanții de securitate pentru Ucraina

Liderii europeni au fost solicitați să asigure garanții de securitate pentru Ucraina, incluzând o forță militară, în eventualitatea în care Donald Trump reușește să încheie un acord de pace cu președintele rus, Vladimir Putin. Potrivit The Guardian, o prezență militară europeană după încetarea focului ar putea schimba peisajul de securitate al regiunii.

Recent, Trump a anunțat că este dispus să discute cu Rusia, ceea ce a provocat neliniște în Europa. Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute, a declarat că vor exista mai multe opțiuni de desfășurare a forțelor după un eventual acord de încetare a focului. Prima variantă ar fi o forță terestră semnificativă, capabilă să lupte în cazul unei noi invazii rusești, și aceasta ar putea cuprinde între 100.000 și 150.000 de soldați, după cum a solicitat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Cu toate acestea, expertul notează că având în vedere refuzul Statelor Unite de a participa, acest scenariu devine dificil de realizat. O alternativă mai viabilă ar putea fi o "forță de avertizare" cu câteva zeci de mii de soldați europeni desfășurați pe anumite segmente ale frontului. Această prezență ar putea oferi un sprijin limitat Ucrainei, dar ar implica direct țările europene în cazul unui atac rusesc.

Ben Barry, de la International Institute for Strategic Studies, a subliniat importanța unei componente aeriene și maritime pentru sprijinul viitor al Ucrainei. Este puțin probabil ca orice forță europeană desfășurată în Ucraina să fie considerată o misiune de menținere a păcii, având în vedere complexitatea situației actuale și istoria ineficiențelor misiunilor similare.

Recent, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că trupelor europene nu li se vor aplica garanțiile de securitate NATO, ceea ce ar însemna că acestea ar trebui să se apere singure în caz de conflict. Franța și Marea Britanie au arătat o deschidere mai mare către desfășurarea de trupe, în timp ce cancelarul german, Olaf Scholz, a considerat discuțiile despre trupe ca fiind premature, dată fiind instabilitatea negocierilor între SUA și Rusia.

Rusia a început invazia Ucrainei în februarie 2022, având scopul de a evita ca Ucraina să se alăture NATO. Obiectivele Moscovei rămân neschimbate, inclusiv dorința de a demilitariza Ucraina, ceea ce o face să se opună ideii desfășurării trupelor europene în zonă. Kremlinul a exprimat îngrijorări cu privire la o astfel de desfășurare, considerând că ar putea deveni o țintă pentru atacuri provocatoare.

În concluzie, nevoia de garanții de securitate pentru Ucraina este urgentă, dar rămâne de văzut cât de departe sunt dispuse să meargă țările europene pentru a sprijini Kievul în fața amenințărilor rusești, având în vedere riscurile și complexitatea situației actuale.