CJUE clarifică definiția fraudei grave afectând bugetul Uniunii Europene
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis, pe 16 iulie, o decizie importantă referitoare la noțiunea de „fraudă gravă” și la prescripția în cazurile de fraude care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Conform unui comunicat CJUE, întreaga temă a fost generată de o cerere formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) din România.
👉 Clarificări de la CJUE privind prescripția în cazurile de fraudă
Prin Hotărârea Lin II, CJUE a abordat două chestiuni esențiale ridicate de ÎCCJ. În prima sa decizie din 2023, CJUE a stabilit că instanțele române nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ din 2022 referitoare la fraudele grave care afectează bugetul Uniunii Europene. "Curtea a amintit că statele trebuie să se asigure că normele privind prescripția permit o represiune efectivă a infracțiunilor legate de fraudele financiare", arată comunicatul CJUE.
Decizia CJUE a fost generată de cazul unui administrator care a emis facturi fictive pentru a facilita unei companii să-și reducă baza de impozitare, rezultând un prejudiciu de aproximativ 59.000 de euro pentru statul român și o eludare a TVA-ului de 36.000 de euro. Administratorul a scăpat de condamnare din cauza constatării prescripției răspunderii penale de către Curtea de Apel Oradea, hotărâre contestată de Parchet la ÎCCJ.
👉 Implicările Hotărârii Lin II pentru instanțele române
În Hotărârea Lin II, CJUE a stabilit că orice fraudă care depășește 50.000 de euro trebuie considerată "gravă", indiferent de impactul asupra bugetului Uniunii. "Curtea s-a limitat să statueze că dreptul Uniunii se opune ca acest standard național de protecție, consacrat în decizia din 2022 a ÎCCJ, să fie aplicat de instanțele române", se menționează în comunicat. De asemenea, CJUE subliniază că nu obligă instanțele române să combine mai multe reglementări pentru a crea un nou regim de calcul al termenelor de prescripție.
În plus, CJUE a afirmat că în cazurile deja închise nu este necesară rejudecarea lor, dar că instanțele trebuie să respecte prima decizie din 2023 în cazul dosarelor aflate în desfășurare. "O hotărâre care face obiectul unui recurs în casație nu poate, în principiu, să fie considerată o hotărâre care a dobândit autoritate de lucru judecat", precizează CJUE.