De Ziua Culturii Naționale, Teatrul de Nord Satu Mare și Asociația Focus Drama lansează concursul de dramaturgie cu tema „Cartografia respirației”

Teatrul de Nord - Trupa Mihai Raicu și Asociația Focus Drama anunță lansarea concursului de dramaturgie cu tema CARTOGRAFIA RESPIRAȚIEI. Concursul se adresează tuturor rezidenților din România, cu vârsta de peste 18 ani, care înscriu texte nepublicate sau montate până la data lansării concursului. Pentru cea de-a patra ediție, proiectul propune o temă actuală și de o urgență imediată: impactul habitatului urban asupra mediului și sănătății umane. Scopul concursului este să provoace voci noi ale dramaturgiei să abordeze teme ecologice și urbane dar și să creeze o arhivă de perspective artistice ale crizei climatice. Se caută texte care combină planuri emoționale, civice, științifice și estetice. Dincolo de sensul ei tehnic de a desena hărți, cartografia poate fi înțeleasă și ca arta de a face vizibil ceea ce nu se vede. Titlul pleacă de la ideea de a aborda artistic schimbările climatice și impactul vieții umane asupra mediului cu dorința de a „marca” pe harta generală a orașului pulsațiile vieții cotidiene, zonele unde aerul e greu și zonele unde se respiră ușor, contururile emoțiilor, ale libertății și ale fragilității. Este o încercare de a transforma respirația - gestul comun și vital - într-un teritoriu care poate fi „citit”, împărtășit și imaginat împreună. Proiectul FOCUS DRAMA este o inițiativă sistematizată, coerentă și practică de a încuraja scrierea de piese de teatru noi și de a monta aceste texte la scenă. Concursul se desfășoară în perioada 15 ianuarie - 31 mai 2026. Textul clasat pe primul loc va fi montat la Sala Studio a Teatrului de Nord în stagiunea 2026 - 2027, iar pentru următoarele două clasate se vor organiza spectacole lectură. Toate textele premiate vor fi publicate pe platforma LiterNet. Calendar - 31 mai 2026 – data limită de trimitere a textelor - 31 iulie 2026 – anunțarea rezultatelor - septembrie-noiembrie 2026 – producția spectacolelor - noiembrie 2026 – organizarea evenimentului FOCUS ÎN DIALOG la Teatrul de Nord Satu Mare (premiera spectacolului după textul câștigător și spectacole lectură după următoarele două texte clasate, spectacole invitate, workshop-uri etc). Regulamentul concursului - textele vor fi trimise pe e-mail, la adresa focusdrama.ro@gmail.com până cel târziu în data de 31 mai 2026; - în cadrul selecției se va ține cont de originalitatea propunerii, calitatea scrisului, relevanța abordării pentru tema concursului; - nu se acceptă texte montate sau publicate înainte de data limită a concursului; - autorul textului câștigător trebuie să aibă disponibilitatea de a adapta textul în funcție de nevoile scenice; - prin participarea la concurs, autorul textului își dă implicit acordul de publicare (în cazul în care acesta se califică pe unul din primele trei locuri) pe platforma LiterNet și acordul pentru punerea în scenă a textului. Considerații asupra temei La nivel global și european, majoritatea populațiilor urbane trăiesc în medii unde concentrațiile de particule fine depășesc limitele de siguranță, transformând „aerul” dintr-un fundal invizibil într-un subiect politic urgent. Din perspectiva habitatului și a ecologiei urbane, orașele sunt și ele ecosisteme: pierderea biodiversității, infrastructura verde sau adaptările la valurile de căldură sunt teme cu adevărat urgente. La nivel european, poluarea aerului rămâne, conform Agenției Europene de Mediu (EEA), cel mai grav risc de mediu pentru sănătatea populației. Datele oficiale arată că în 2021, aproximativ 97% din populația urbană a Uniunii Europene a fost expusă la concentrații de particule fine PM₂.₅ care depășesc pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (5 µg/m³). Această expunere este strâns legată de procesele de urbanizare intensă, de traficul rutier, de încălzirea rezidențială și de activitățile industriale. În același an, expunerea la PM₂.₅ a fost asociată cu aproximativ 250.000 de decese premature în UE, ceea ce evidențiază legătura directă dintre degradarea mediului urban și efectele severe asupra sănătății publice (Agenția Europeană de Mediu, Air quality in Europe). În România, situația reflectă aceleași vulnerabilități structurale ale mediului urban. Potrivit datelor raportate oficial către EEA, concentrația medie anuală de PM₂.₅ în 2023 a fost de 15,7 µg/m³, un nivel de peste trei ori mai mare decât cel recomandat de OMS. Această valoare este influențată de traficul urban, de utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire și de lipsa unor politici eficiente de reducere a poluării în orașe. Consecințele sunt semnificative: estimările oficiale indică faptul că peste 14.000 de decese premature din România pot fi atribuite anual expunerii la particulele fine, decese care ar putea fi în mare parte prevenite prin îmbunătățirea calității aerului (Agenția Europeană de Mediu, Health impacts of air pollution in Romania). Aceste date confirmă faptul că poluarea aerului nu este doar o problemă statistică, ci o problemă profund legată de modul în care orașele sunt construite, locuite și administrate, afectând direct dreptul fundamental la sănătate și la un mediu respirabil. Tocmai de aceea, aerul - invizibil, vital, mereu prezent - a devenit în ultimele decenii un subiect politic, social și chiar poetic al condiției umane - dacă ne gândim la recentele crize sanitare. Problemele de calitate a aerului, dar și schimbările tot mai accelerate ale habitatului urban (pierderea biodiversității, fragilitatea ecosistemelor, topirea granițelor dintre natură și oraș) ne obligă să regândim modul în care locuim, respirăm și ne imaginăm spațiul. Orașul devine locul în care se întâlnesc tehnologia, traficul, inegalitățile sociale și crizele de toate felurile, dar probabil, cea mai stringentă dintre ele, criza spațiului și incapacitatea de a diminua pe cât posibil, impactul negativ al suprapopulării. „Cartografia respirației” este o temă care aduce împreună dimensiunea concretă a habitatului urban, ridică problema ecologică a orașelor, a calității aerului dar și dimensiunea ”romanțată” a felului în care trăim, simțim și împărțim orașul. Aerul nu este doar un fundal invizibil, ci devine un teritoriu de explorat și de reprezentat: o hartă a sănătății, a inegalităților sociale, a libertăților și a blocajelor în mediul urban tot mai aglomerat. Într-un cartier se respiră greu din cauza traficului, în altul oamenii găsesc refugiu în parcuri care își reduc treptat și sigur suprafața verde; pentru unii aerul curat e libertate, pentru alții e un vis. A „cartografia” aceste diferențe înseamnă a aduce la suprafață tensiuni, povești și imagini mai puțin cunoscute. Autorii au aici un teren fertil de explorare: între statistici și metafore, între realism social și poveste urbană, între datele obiective și pulsația subiectivă a vieții cotidiene. Tema invită autorii să gândească orașul ca pe un organism viu, să caute personaje care dau voce aerului, să traseze hărți dramatice ale comunităților și habitatelor în schimbare și să tragă un semnal de alarmă asupra nevoii imediate de schimbare.