În ultima zi a campaniei electorale, președinta Maia Sandu a lansat un apel către cetățeni să meargă la vot pe 28 septembrie. Ea a subliniat că absența la vot avantajează corupția și interesele Kremlinului, iar decizia la urne va stabili drumul Moldovei: spre Europa sau înapoi sub controlul oligarhilor.
Prim-ministrul Viktor Orban a avertizat că va lua măsuri severe împotriva celor care aduc acuzații nefondate împotriva guvernului său, în contextul unui scandal major la centrul de corecție pentru minori din Budapesta. Dezvăluirile privind abuzuri sexuale și trafic de persoane au stârnit o criză politică fără precedent în Ungaria.
Duminică, 28 septembrie, moldovenii sunt chemați să își aleagă viitorul parlament într-un scrutin considerat de experții internaționali drept cel mai important din istoria țării. Alegerile se desfășoară sub presiunea unei confruntări hibride între forțele pro-europene și cele pro-ruse, pe fondul războiului din Ucraina și a tensiunilor din regiune.
Kremlinul a calificat drept „iresponsabile” afirmațiile recente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat că Ucraina va lovi centrele de putere din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că liderul de la Kiev „aruncă cu ameninţări în toate părţile, ceea ce pare destul de iresponsabil”.
Statele Unite au exprimat opoziție față de o declarație a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) referitoare la maladiile cronice. Robert Kennedy Jr, secretarul american pentru sănătate, a criticat și susținerea de către OMS a avortului și a unei ideologii radicale de gen.
Kremlinul creează premise pentru a genera proteste potențial violente în Moldova cu scopul de a o îndepărta de la putere pe președinta Maia Sandu după alegerile parlamentare din 28 septembrie, avertizează Institutul Pentru Studiul Războiului (ISW). Sondajele recente arată o posibilă pierdere a majorității pro-occidentale PAS, dar rezultatele rămân nesigure, depinzând de electoratul indecis și diaspora.
În primele trei luni ale anului 2025, Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania a înregistrat 270 de survoluri cu drone asupra unor situri sensibile, inclusiv baze militare precum Wilhelmshaven și Ramstein. Numărul incidentelor s-a intensificat în ultimii ani, în special în zonele unde sunt instruiți soldați ucraineni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să-și transmită discursul de la Adunarea Generală a ONU, programat vineri, şi în Fâşia Gaza. Conform unor surse citate de cotidianul Haaretz, vor fi folosite difuzoare montate pe camioane aflate lângă frontiera cu Gaza pentru această difuzare.
Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al forțelor ucrainene, a declarat că ofensiva împotriva infrastructurii petroliere ruse a perturbat puternic aprovizionarea cu combustibil și logistica armatei Moscovei. El a subliniat că impactul este vizibil pe terenul de luptă, iar capacitățile industriei militare a Rusiei au fost reduse semnificativ.
Justiția germană a dispus ca Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) să elibereze sediul național din Berlin până la finele anului 2026, după ce a constatat că formațiunea a încălcat condițiile contractului de închiriere. Decizia a survenit în urma unui conflict cu proprietarul austriac al clădirii.
Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere a Rusiei, lovind recent o rafinărie situată în sudul țării. Autoritățile locale au anunțat că în urma atacului au apărut un incendiu mic și resturi de dronă căzute peste instalație.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Donald Trump este „mai aproape ca oricând” de Ucraina, după o schimbare recentă de atitudine a fostului lider american. Macron a apreciat „seriozitatea europenilor și angajamentul lor” și „eroismul ucrainenilor, a armatei lor și capacitatea lor de a rezista”.
