Guvernul României a adoptat recent normele de aplicare pentru traseele pedestre de lungă distanță, completând astfel legislația privind traseele de interes național. Printre beneficiarii direcți ai acestui nou cadru legal se află și Via Transilvanica, unul dintre cele mai importante proiecte de turism durabil din România. Inițiatorii Via Transilvanica spun că acesta e un pas uriaș pentru turismul durabil și dezvoltarea comunităților locale. Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiectul, lucrează acum la documentele pentru custodia traseului, a precizat pentru Radio Târgu Mureș fondatorul organizației, Alin Ușeriu: ”Via Transilvanica este oficial reglementată. Noi vom depune imediat și acest dosar prin care noi cerem custodia. În acest moment, avem o marfă foarte prețioasă însă noi trebuie să aducem în contemporan regulile după care funcționează că acest traseu este de interes național, dacă reușim să terminăm și procedurile birocratice pentru acest lucru.” Via Transilvanica este un traseu pedestru de peste 600 de kilometri, inițiat în 2018 – anul centenarului Marii Uniri. Acesta străbate 10 județe și sute de comunități locale, aducând în prim-plan diversitatea etnică, culturală și geografică a României. Traseul conectează peste 12 situri UNESCO, fiind conceput ca un „drum care unește” între Turnu Severin și Putna. Acesta poate fi parcurs pedestru, pe bicicletă sau călare. „Via Transilvanica a reprezentat România anul trecut mai bine decât toate campaniile oficiale la un loc. Întâlnesc zilnic turiști din Noua Zeelandă, Brazilia sau SUA. Traseul este tot mai frecventat, iar tendința e clară: mii de oameni vor străbate această cale”, a declarat Alin Ușeriu pentru Radio Târgu Mureș. Ca reacție la succesul internațional al proiectului, Consiliul Județean Harghita a aprobat participarea oficială a județului la Via Transilvanica. De altfel, traseul Harghitei include încă de la început porțiuni între Praid, Odorheiu Secuiesc, Ulieș și Dârjiu. La rândul său, județul Mureș contribuie cu un segment de 150 km, care traversează localități precum Brâncovenești, Ideciu de Jos, Gurghiu, Eremitu, Sovata, Saschiz, Sighișoara și Daneș. Via Transilvanica nu este doar un traseu turistic, ci un model de dezvoltare comunitară și promovare a identității locale. Proiectul creează legături între generații, între sate și orașe, între români și turiști din întreaga lume.