De când invazia Ucrainei a determinat Helsinki să adere la NATO în urmă cu doi ani, tensiunile care amintesc de Războiul Rece au reapărut de-a lungul frontierei împădurite de 1.340 km, cea mai lungă din Europa cu Rusia. Națiunea nordică își consolidează forța de rezervă deja considerabilă și va găzdui un nou comandament al NATO, ai cărui membri se reunesc zilele acestea la Haga, pentru summitul anual.Reuters a vorbit cu o duzină de persoane din regiune, unde tensiunile emergente au împiedicat unele persoane să-și viziteze rudele și au provocat pierderi economice. Alții au susținut măsurile, invocând necesitatea de a se pregăti și de a descuraja conflictele viitoare. La un poligon de tir situat la 16 km de granița cu Rusia, rezervistul armatei finlandeze Janne Latto a deschis portbagajul mașinii sale și a scos o mică dronă de supraveghere și un controler, echipamente pe care le consideră vitale pentru orice conflict viitor cu vecinul Finlandei. Încă în construcție, un gard impunător, acoperit cu sârmă ghimpată, domină acum o secțiune odată aglomerată a frontierei, închisă de Finlanda după ce a acuzat Rusia că folosește migrația ca armă. Centrele comerciale și restaurantele care erau pline de vizitatori ruși au devenit liniștite. Pe de altă parte, Rusia a început încet să reia activitatea bazelor militare din era sovietică, arată imaginile din satelit. Atacul de la 1 iunie al Kievului asupra flotei strategice de bombardiere rusești, inclusiv la aerodromul Olenia din nordul Finlandei, a adus războiul din Ucraina mai aproape de casă. La poligonul de tir, lângă orașul Lappeenranta, situat pe malul unui lac, la aproximativ 160 km de al doilea oraș al Rusiei, Sankt Petersburg, Latto, în vârstă de 47 de ani, a declarat că rezerviștii din Lauritsala se antrenau cu trei drone, printre care și vehiculul de supraveghere Parrot Anafi, utilizat de armatele profesionale ale mai multor membri NATO, inclusiv Finlanda. O subvenție din partea asociației grupurilor de rezerviști din Finlanda a permis comandarea a încă zece drone, a spus el. Atacul din 2022 asupra Ucrainei a întărit percepția lui Latto, în vârstă de 47 de ani, asupra Rusiei. „Ce se va întâmpla dacă vor decide să vină și să schimbe granița, așa cum au făcut în Ucraina?”, a spus Latto, care conduce o mică afacere de asamblare de panouri publicitare și reclame luminoase. El și-a amintit de încercările sovietice de invazie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și de modul în care Finlanda a fost forțată să cedeze aproximativ 10% din teritoriul său Rusiei, inclusiv Ayrapaa, o localitate din apropiere pentru care bunicul său a murit apărând-o în 1944. Fiecare dintre cele două țări insistă că nu reprezintă o amenințare pentru cealaltă. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că o anumită intensificare a prezenței militare ruse este o reacție normală la aderarea Finlandei la NATO, care a dublat lungimea frontierei Rusiei cu alianța. Cu toate acestea, un raport al guvernului finlandez privind apărarea, publicat la sfârșitul anului trecut, descria „un risc crescut de conflict armat”, citând dezvoltarea capacităților militare ale Rusiei de la începutul războiului din Ucraina și afirmând că Moscova are ambiții de a crea o „zonă tampon” de la Arctica până în sudul Europei. De atunci, Finlanda a anunțat planuri de stocare a minelor terestre. A interzis cetățenilor cu dublă cetățenie finlandeză și rusă să piloteze drone și rușilor să cumpere proprietăți, iar săptămâna aceasta a avertizat că semnalul rețelelor de telefonie mobilă este perturbat în regiunile din apropierea Rusiei. „Finlanda este responsabilă pentru peste jumătate din întreaga frontieră terestră dintre țările NATO și Rusia”, a scris joi ministrul de externe Elina Valtonen pe X, afirmând că poziția de apărare a țării este de a asigura că frontiera „rămâne inviolabilă”. Președinția finlandeză a refuzat să comenteze această știre. Ministerul rus de externe nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Președintele Vladimir Putin a negat miercuri orice plan de a ataca NATO. El a declarat că nu consideră reînarmarea NATO o amenințare. După aderarea Finlandei la alianță, Moscova a anunțat planuri de consolidare a capacității militare în vestul și nord-vestul Rusiei. Activitățile rezerviștilor finlandezi, care folosesc arme de foc în exerciții de tir, sunt voluntare, deși majoritatea au îndeplinit serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, care există de mult timp în Finlanda. Peste 50.000 de finlandezi fac parte din astfel de cluburi, cu aproximativ o treime mai mulți decât înainte de războiul din Ucraina, potrivit Asociației Rezerviștilor Finlandezi, cu o creștere similară a numărului de rezerviști chemați de armată pentru instruire de perfecționare. Chiar și membrii mai în vârstă ai grupului de voluntari al lui Latto ar putea fi mobilizați în caz de criză, întrucât Finlanda ridică limita de vârstă pentru rezerviști la 65 de ani pentru a adăuga 125.000 de soldați la armata de război și pentru a aduce numărul rezerviștilor la un milion până în 2031. El a salutat prelungirea serviciului militar, spunând că rezerviștii mai în vârstă ar putea fi operatori de drone sau radar. „Nu trebuie să alergi cu infanteria pentru a face parte din câmpul de luptă modern”, a spus Latto, un pasionat priceput care și-a fabricat propriile ochelari cu vedere din prima persoană pentru a controla o dronă de casă. Unele întreprinderi sunt nemulțumite de schimbări. Centrele comerciale și restaurantele, odată pline de vizitatori ruși, sunt acum vizibil mai goale. Anual, aveau loc până la 13 milioane de călătorii transfrontaliere. Acum, au încetat, afectând finlandezii cu dublă cetățenie care au familie în Rusia. Dispariția turiștilor ruși și lipsa comerțului au adus pierderi de cel puțin 300 de milioane de euro anual dintr-o economie locală de 5,5 miliarde de euro, a declarat consiliul regional. Șomajul a crescut la aproape 15% la sfârșitul anului trecut, peste media națională. Janne Tarvainen, proprietarul unui magazin de antichități, a declarat că, în trecut, unii localnici se plângeau că vizitatorii ruși le îngreunau rezervările la restaurante și găsirea locurilor de parcare. „Eu vedeam lucrurile altfel – banii intrau în oraș”, a spus Tarvainen, care acum caută cumpărători online pentru a înlocui turiștii ruși. Oksana Serebriakova, în vârstă de 50 de ani, al cărei bunic era finlandez, s-a mutat la Lappeenranta din Moscova după pandemia de COVID-19, în căutarea unor oportunități mai bune pentru fiul ei de 17 ani, Vitalik. Fiul ei mai mare și tatăl băieților au rămas în capitala Rusiei. Intenționau să-i viziteze des. Închiderea frontierei a despărțit familia, creând „o situație foarte tristă”, a spus Serebriakova, care studiază pentru a obține o diplomă în administrarea afacerilor la un colegiu profesional local. Problema migrației „ar fi putut fi rezolvată” cu măsuri precum controale stricte la punctele de intrare, similare celor din aeroporturi, a sugerat ea. Finlanda are aproximativ 38.000 de cetățeni cu dublă cetățenie, potrivit datelor oficiale, considerabil mai puțini decât alte țări vecine cu Rusia. Aproximativ 420.000 de finlandezi care locuiau pe teritoriul cedat Rusiei după al Doilea Război Mondial s-au stabilit în Finlanda. Ivan Deviatkin, un politician local care are un fiu în Finlanda și o mamă în vârstă în Rusia, a contestat fără succes închiderea frontierei în instanțele finlandeze. Nouă reclamanți au în prezent o plângere pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a solicitat Finlandei să justifice închiderea frontierei. Timp de decenii după al Doilea Război Mondial, Finlanda a deschis treptat comerțul și legăturile de transport cu Rusia. Acum însă, autostrada E18 care leagă Helsinki de Sankt Petersburg, precum și alte drumuri anterior aglomerate, se termină brusc în niște baricade metalice la frontieră. Finlanda a închis frontiera în 2023 din cauza sosirii migranților fără documente, pe care Helsinki a considerat-o o reacție a Rusiei la aderarea sa la NATO. Moscova a declarat că respectă regulile și că Finlanda a adoptat o poziție anti-rusă. La acea vreme, linia de frontieră era abia vizibilă, marcată în mare parte doar de stâlpi sau de o barieră joasă pentru a împiedica animalele domestice să se rătăcească, cu o mică potecă pe care patrulele canine o urmau ocazional. În locul acesteia, Finlanda ridică un gard de 200 km și 4,5 metri înălțime, dotat cu camere de supraveghere și senzori de mișcare în zonele cele mai accesibile ale frontierei de 1.340 km acoperite de pădure. Un nou drum de pământ paralel facilitează accesul rapid al grănicerilor. Schimbările au avut „un impact foarte mare”, a declarat Samuel Siljanen, șeful operațiunilor Gărzii de Frontieră finlandeze. „Am trecut, într-un fel, de la o eră a desființării frontierelor la una a reînființării lor”, a spus el. Speranțele pentru o detensionare rapidă sunt slabe. Helsinki crede că Rusia va întări regiunea militară vecină Leningrad odată ce războiul din Ucraina se va încheia, a declarat președintele Stubb, deși el minimizează orice amenințare din partea Rusiei până în prezent. În spatele frontierei, imaginile din satelit arată că Rusia a început lucrări la garnizoane, inclusiv construirea de noi depozite. Un înalt oficial guvernamental, la curent cu planurile militare ale Finlandei, a descris aceste lucrări ca fiind minore și neprezentând o amenințare. Finlanda are de mult timp o armată puternică. A comandat 64 de avioane F-35 fabricate în SUA pentru a-și moderniza flota de avioane de vânătoare. Are cel mai mare arsenal de artilerie din Europa de Vest, a declarat un alt oficial. Sursele au solicitat anonimatul pentru a putea vorbi despre chestiuni sensibile. Este important „să transmitem Rusiei un semnal credibil că nu merită”, a declarat Minna Alander, cercetătoare asociată la Chatham House, ale cărei cercetări includ studii privind securitatea Finlandei și a Europei de Nord. Ea a afirmat că Finlanda nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. „NATO nu va ataca niciodată Rusia și cred că ei știu acest lucru”, a declarat Alander. Noul sediu nordic al NATO va găzdui aproximativ 50 de ofițeri din țări precum SUA și Marea Britanie, împreună cu Comandamentul Armatei Finlandeze, în orașul Mikkeli din estul Finlandei, la două ore de mers cu mașina de graniță. „În cazul în care am intra vreodată într-un conflict, acest sediu ar lucra alături de forțele NATO într-un rol de comandă și control”, a declarat brigadierul Chris Gent, din Comandamentul Terestru Aliat, pentru Reuters, în timpul unei vizite în Finlanda.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.