Europa începe să se rearmeze din cauza amenințărilor din partea Rusiei și a incertitudinilor legate de politicile SUA, conform digi24.ro. Potrivit experților, această cursă a remilitarizării va dura mult timp și ridică întrebări despre propria independență a continentului.
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 9 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Europa începe să se rearmeze din cauza amenințărilor din partea Rusiei și a incertitudinilor legate de politicile SUA, conform digi24.ro. Potrivit experților, această cursă a remilitarizării va dura mult timp și ridică întrebări despre propria independență a continentului.
De când Rusia a început invazia Ucrainei, europenii au realizat cât de mult s-au bazat pe Statele Unite pentru protecție militară. Cu toate acestea, în al doilea mandat al președintelui Donald Trump, Washingtonul și-a orientat resursele în alte zone, ceea ce a făcut ca multe țări europene să înceapă să caute soluții proprii. Multe state își revin armata și alocă miliarde de euro pentru apărare, dorind să devină mai independente din punct de vedere militar, relatează Deutsche Welle.
În același timp, condițiile de securitate s-au schimbat radical. Carla de la Bruxelles notează că ordinea mondială se află în plină destrămare și Europa trebuie să se adapteze noilor realități pentru a evita riscurile majore. În Polonia, un exemplu concret, civilul Patricia Ozdarska a urmat recent un curs de pregătire militară, inclusiv învățând cum să folosească o grenadă. Ea spune: "E foarte interesant. E ceva diferit pentru mine, care nu folosesc o armă." La rândul ei, ea adaugă că in cazul unui pericol, s-ar simți mai sigur dacă știe să se apere: "Cred că mai în siguranță dacă aș ști cum să folosesc o armă, decât să mă aflu în situația în care nu știu ce să fac." (sursă: digi24.ro)
Armata Poloniei este a doua ca mărime din NATO după cea a Turciei, depășind forțele Frantei, Germaniei sau Marii Britanii. În total, țările europene dețin aproximativ 1,5 milioane de militari, însă lipsesc coordonarea centralizată și există obstacole în colaborare. Statele Unite mențin în Europa circa 80.000 de soldați, dar intențiile Washingtonului sunt să-și reducă prezența în regiune, concentându-se pe zona asiatică. Potrivit Camille Grand, expert NATO, chiar și o retragere parțială a militarilor americani nu ar fi catastrofală, dar ar lăsa europenii fără capacitatea rapidă de a se apăra. Acesta spune: "Ceea ce aduc americanii în plus e capacitatea de a consolida rapid trupele pregătite de luptă." (sursa: digi24.ro)
Liderii europeni încearcă să răspundă acestei situații, iar Bruxellesul a avut recent întâlniri de urgență pentru a aproba un plan istoric de cheltuieli pentru apărare. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, afirmă: "Europa este pregătită să-și asume responsabilități. ReArm Europe ar putea mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru o Europă sigură și rezilientă." Totodată, țările membre pot beneficia de flexibilitate fiscală și pot accesa împrumuturi pentru a-și întări capacitățile militare, o schimbare fără precedent pentru Uniunea Europeană. Politologul Almut Moller subliniază: "Este un moment în care toată lumea trebuie să participe. Liderii europeni sunt hotărâți să avanseze, dar implicarea populației va fi dificilă." (sursa: digi24.ro)
De asemenea, crește interesul pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania promite să-și întărească armata, iar Letonia a reintrodus serviciul militar, în timp ce Danemarca l-a extins și pentru femei. Cu toate acestea, bugetele militare din Europa sunt încă insuficiente pentru a înlocui complet sprijinul SUA. Potrivit estimărilor, pentru a avea o forță credibilă, Europa trebuie să-și mărească numărul de soldați cu cel puțin 20%. Germania anunță că va investi masiv pentru a deveni cei mai puternici în Europa, dar încă există numeroase bariere logistice. (sursa: digi24.ro)
În zona de frontieră cu enclava rusă Kaliningrad, descoperirile arheologice din timpul celor 80 de ani după Al Doilea Război Mondial reflectă tensiunile din trecut și temerile actuale pentru un nou conflict. Voluntarii locali și istorici amatori găsesc echipamente și artefacte, dar unii se tem că situația ar putea degenera în război. Kazimierz Sprawka, voluntar, spune: "Sper că nu va trebui să folosesc aceste abilități, dar nimeni nu știe ce va urma. Să sperăm că nu." În același timp, în Olanda, cetățenii sunt sfătuiți să fie pregătiți pentru trei zile fără resurse, cumpărând provizii de bază precum apă, lanternă și radio vechi, pentru orice eventualitate. (sursa: digi24.ro)
În privința viitorului, specialiștii avertizează că procesul de înarmare va fi unul de durată și complicat. Recrutarea, antrenamentul și procurarea de armament european vor necesita ani sau chiar decenii. Politicienii europeni împărtășesc această opinie, dar nu toți cetățenii sunt convinși că această cursă a înarmării este soluția corectă. În Italia, publicul rămâne sceptic, temându-se de efectele sociale ale cheltuielilor militare. În același timp, activiștii pentru pace avertizează asupra riscurilor de escaladare a conflictelor și despre interesele comerciale din industria armamentului. Khadija Bellar, expert CNAPD, argumentează: "Pacea nu e profitabilă pentru mulți. Dacă am fi mai deschiși la dialog și diplomație, poate am evita conflictele." (sursa: digi24.ro)
Există și voci care se tem de o nouă cursă globală a înarmării nucleare. Rusia și SUA continuă să dețină cele mai mari stocuri de arme nucleare, iar posibila retragere a NATO din enclava franceză sau britanică ar putea readuce în discuție această temă tratată cu multă precauție. Pentru moment, armele nucleare sunt doar un instrument de descurajare, dar orice decizie de a le utiliza ar avea consecințe dezastruoase. Uneori, timpul și evoluția situației vor decide dacă Europa va reuși să devină mai independentă în fața provocărilor tot mai complexe din lume.
